Ultima seară a Canonului celui Mare

Joi, 26 februarie 2015, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a săvârşit slujba Pavecerniţei Mari, în cadrul căreia s-a citit Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, în biserica ,,Naşterea Maicii Domnului şi Sfinţii Martiri Brâncoveni”-Deva IV, Protopopiatul Deva.

La final, Preacucernicul Părinte Protopop Petru Costa a vorbit credincioşilor prezenţi despre smerenia pe care omul trebuie să o arate în viaţa sa. De asemenea, Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, a vorbit credincioşilor despre viaţa Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca ca model pentru fiecare dintre noi, prin care noi ne putem închina sufletul lui Hristos, slujba Canonului cel Mare fiind calea prin care Biserica îşi cheamă fii la pocăinţă.

Canonul cel Mare este un canon de pocăinţă, adică un lung imn liturgic (peste 250 de stihiri), alcătuit din 9 cântări bogate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăinţă, ritmate de invocaţia “Miluieşte-mă, Dumnezeule, miluieşte-mă!”, cerere care aminteste de rugăciunea vameşului din prima duminică a perioadei Triodului.

Canoanele liturgice au apărut la sfârşitul secolului al VII-lea şi începutul secolului al VIII-lea, înlocuind în mare măsură imnele liturgice numite “Condac”. Totuşi, între cântarea a 6-a şi a 7-a a fiecărui Canon se mai păstrează un Condac urmat de un Icos. Canoanele au fost compuse la început de creştini sirieni elinizaţi din Palestina, sunt mai sobre din punct de vedere muzical şi au un conţinut teologic mai accentuat.