«

»

Aug 05 2017

Patriarhul Daniel despre post. 19 cuvinte pentru îndrumarea noastră duhovnicească


  1. Dacă este însoţit de fapte plăcute lui Dumnezeu, postul face din omul postitor lumină între oameni şi vas ales al slavei lui Dumnezeu;

  2. Postim pentru că pe Domnul Hristos Îl iubim și dorim să ne hrănim mai mult din cuvântul Evangheliei, din cuvântul Scripturii, din cuvintele pe care le auzim în sfintele slujbe și să întărim rugăciunea noastră, ca să creștem spiritual;
  3. Hrana cea mai importantă în timpul postului este iubirea milostivă a lui Hristos, pe care o căutăm prin rugăciune;
  4. Postul este și semnul dorinței omului credincios de a se elibera de lăcomia după lucruri materiale limitate și trecătoare spre a se uni prin ru­gă­ciune mai intensă cu Dum­nezeu Cel nelimitat și netre­cător, Izvorul vieții și al bucuriei veșnice;
  5. Prin iertarea altora se cultivă smerenia și li­bertatea interioară a omului dornic de-a trăi în iubirea milostivă a lui Dumnezeu;
  6. Postul adevărat are ca scop ridicarea omului deasupra bunurilor materiale sau pă­mânteşti, pentru a primi bunuri spirituale cereşti, pentru a se uni, prin rugăciune şi împăr­tăşire euharistică mai deasă cu Dumnezeu Cel din ceruri, Izvorul vieţii şi al bucuriei veşnice din Împărăţia cerurilor;
  7. Iertarea este începutul bun al perioadei de post;
  8. Postul este nu numai material, ci și spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii;
  9. Nimeni nu poate intra în post, ca luptă duhovnicească pentru curățirea de păcate și de luminare a sufletului, fără ier­ta­re;
  10. Postul susține rugăciunea omului cre­dincios care consideră legătura sa cu Dumnezeu ca fiind centrul, lumina și hrana sufletului său;
  11. Dacă cineva postește, dar nu se roagă, acela nu adună lumină spirituală în suflet;
  12. Postul adevărat produce o schimbare a modului de a fi al omului, o trecere de la lăcomia sau iubirea pătimaşă de cele materiale la iubirea de cele spi­rituale, pentru a cultiva mai intens rugăciunea sau comuniunea de iubire cu Dumnezeu Cel nematerial, nelimitat şi netrecător;
  13. Inima sau sufletul omului postitor dobândeşte libertatea de-a se îmbogăţi permanent din iubirea infinită şi eternă a lui Dum­nezeu;
  14. Postul susține rugăciunea, iar postul fără rugăciune nu este o lucrare duhovnicească;
  15. Omul duhovnicesc, rugător şi postitor, luminat de harul lui Hristos, dobândeşte gândire şi privire duhovni­cească, foloseşte cuvinte duhov­niceşti şi săvârşeşte fapte duhov­ni­ceşti, prin care se aseamănă cu sfinţii lui Dumnezeu;
  16. Postul este o stare spi­rituală de jertfă sau ofrandă a celui care postește, stare cultivată în mod liber și după pute­rea fiecăruia;
  17. Nimeni nu se poate lupta cu duhurile rele și cu patimile întunecate, egoiste, dacă nu a dobândit mai întâi lumina harului divin prin post și rugăciune;
  18. Postul este o lucrare spirituală bineplăcută lui Dumnezeu, când se practică din iubire pentru El. De aceea, nu trebuie să postim ca să fim lăudați sau admirați de oameni pentru asprimea și lungimea postului pe care îl practicăm;
  19. Dorim să ne hrănim cu iubirea Lui mai mult decât cu darurile Lui materiale, limitate și trecătoare. De aceea, în timpul postului se diminuează cantitatea hranei materiale și sporește hrana spirituală. Citim mai des și mai mult Sfânta Scriptură, ne rugăm mai mult, ne spovedim mai des, eliberându-ne de un trecut apăsător, și ne împărtășim mai des.