Întreită slujire arhierească la Sfânta Liturghie a hramului Catedralei arhiepiscopale din Roman


Luni, 14 octombrie, străvechiul chivot mușatin de la Roman și-a întâmpinat pelerinii veniți din toate colțurile Eparhiei pentru a cinsti pe ocrotitoarea întregii Moldove, cu prilejul sărbătorii hramului. La acest moment de profundă trăire duhovnicească, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de soborul preoților din administrația eparhială, al ieromonahilor stareți ai oazelor de spiritualitate monahală din Eparhie, precum și al diaconilor slujitori în Catedrala arhiepiscopală, având în mijlocul lor trei dintre ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, și Preasfințitul Părinte Nestor, Episcopul Devei și Hunedoarei.  Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul Diaconia al Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

De peste șase secole, silueta Catedralei arhiepiscopale „Sfânta Cuvioasă Parascheva” rămâne mărturie a continuității harice și a mărturisirii credinței curate, având sprijinul și mijlocirea celor patru sfinți ai Romanului, doi dintre ei fiind ierarhi care au păstorit pe scaunul episcopal al Țării de Jos: Sf. Cuvios Antipa de la Calapodești, Sf. Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi, Sf. Ierarh Varlaam și Sf. Ierarh Ioan de la Râșca și Secu. Alături de aceștia, Sfânta Cuvioasă Parascheva veghează asupra Eparhiei, mijlocind în rugăciune către Dumnezeu desăvârșirea credincioșilor și pelerinilor care în fiecare an vin la Roman pentru a-i mulțumi și a-și arăta recunoștința pentru binefacerile revărsate de multmilostiva maică asupra lor.

La ceas de înălțătoare sărbătoare, în contextul împlinirii a cincisprezece ani de la ridicarea Episcopiei Romanului și Bacăului la rangul de Arhiepiscopie, și a Sfântului chivot mușatin, care deține în patrimoniu o părticică din sfintele moaște ale Sfintei Parascheva, la rangul de Catedrală arhiepiscopală, generoasa curte a Centrului eparhial s-a umplut de prezența celor peste o mie de pelerini care au trăit bucuria comuniunii în rugăciune liturgică, înălțând cântări sfinte împreună cu cei peste cincizeci de preoți veniți la Roman din cele cinci protopopiate ale Eparhiei.  De pe scena Altarului de vară, amenajat în proximitatea Catedralei arhiepiscopale, bucuria slujirii liturgice s-a revărsat în inimile credincioșilor, împletindu-se cu evlavia și credința mărturisitoare a acestora.

Înainte de începerea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a urat bun venit pelerinilor la hramul Catedralei arhiepiscopale, precizând faptul că întâlnirea cu sfinții reprezentați în icoană, în timpul liturgic, face posibilă înălțarea duhovnicească a fiecărui creștin și trăirea frumuseții Ortodoxiei mărturisite de-a lungul veacurilor de înaintași:

„Reprezentanți din toată eparhia sunt prezenți în această incintă istorică a Centrului eparhial de la Roman care astăzi s-a umplut de pelerini și cred că Dumnezeu a numărat pașii fiecăruia, făcuți până la Catedrala arhiepiscopală, iar Sfânta Parascheva va însoți pe fiecare pe drumul pe care îl va face către Eshaton. Orice creștin nu are alt obiectiv decât Raiul, de aceea îi mulțumim Sfintei Parascheva care face posibilă întâlnirea noastră cu duhul înaintașilor. Dacă astăzi ați intrat în Catedrală și ați venerat icoanele și sfintele moaște, înseamnă că ați făcut joncțiune cu toți aceia care de-a lungul istoriei au venit aici și s-au închinat cu evlavie, iar din icoană, fie Hristos, fie Maica Domnului a primit rugăciunea și a ușurat necazurile celor care s-au închinat. Această zi de hram este unică în felul ei în Eparhia noastră pentru că, așa cum știți, cultul Sfintei Parascheva s-a răspândit mai întâi în ținutul Romanului, apoi în toată Moldova, iar astăzi, în contextul migrației românilor, cultul ei a ajuns în toată lumea. Vă îndemnăm să trăiți Liturghia de astăzi în toată dimensiunea ei sacră, mistagogică și tradițională. Este o liturghie obișnuită, dar fiecare liturghie trebuie trăită plenar, pentru că timpul liturghiei nu este un timp convențional, ci este timp din timpul lui Dumnezeu și ce frumos este ca timpul tău să-l legi de timpul lui Dumnezeu, care este un prezent continuu”.

În cuvântul de învățătură adresat credincioșilor de către Preasfințitul Părinte Nestor, acesta a subliniat dezvoltarea cultului Sfintei Parascheva care vine în ajutorul celor neputincioși:

Minunat este Dumnezeu întru sfinții Săi. În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii cuvintele lor. Aceste cuvinte evidențiază cel mai bine lucrarea minunată pe care Preacuvioasa Parascheva a săvârșit-o și încă o săvârșește în mijlocul poporului lui Dumnezeu. Aceasta pentru că în chipul ei se slăvește Dumnezeu în toată vremea și în tot ceasul. De la an la an, sărbătoarea sfintei adună sute de mii de oameni, credincioși care caută să se atingă de cinstitele ei moaște cu credința puternică în Dumnezeu, Care va săvârși prin mijlocirea sfintei minuni și vindecări”.

Referindu-se la legătura dintre pericopa evanghelică citită în Duminica a XXI-a după Rusalii și viața Sfintei Parascheva, Preasfinția sa a spus că sfințenia vieții ei reprezintă roadele lucrării cuvântului lui Dumnezeu care a întâlnit în lucrarea sa pământul fertil al sufletului ei.

„O prăznuim anul acesta imediat după duminica în care pericopa evanghelică ne vorbește despre Parabola Semănătorului, pe care Mântuitorul o tâlcuiește apostolilor învățându-i că pentru ca sămânța cea bună să rodească și să de-a roade la vreme potrivită e nevoie ca ea să fie sădită într-un pământ roditor, fertil, sănătos. Legătura dintre această pildă și chipul minunat și mult folositor al Maicii Parascheva se poate vedea în sărbătoarea de astăzi. Două aspecte din viața ei ar putea fi și pentru noi pildă minunată de modul cum trebuie să trăim această viață vremelnică și să câștigăm timpul pentru veșnicie. Întreaga creație s-a zidit prin cuvântul lui Dumnezeu și toate erau chip al sfințeniei lui Dumnezeu. După căderea în păcat, prin neascultare, nu doar omul care și el era țărână din pământ, ci întreaga creație a fost păgubită de această cădere cu consecințe răsfrânte asupra întregului pământ. În această stare de cădere, în dorința de a reface legământul omului cu Dumnezeu, providența divină și lucrarea de mântuire a lui Dumnezeu pentru om au avut în vedere chemarea acestuia la dobândirea sfințeniei. O chemare ca omul să devină ceea ce a fost dintru început. Pe de altă parte vedem că în viața fiecăruia dintre noi există un moment cheie, providențial, în care Dumnezeu ne descoperă chemarea Sa. În viața Sfintei Parascheva a existat un asemenea moment, deși s-a născut într-o familie de oameni credincioși. Despre ea știm că la 10 ani a auzit citindu-se cuvintele: de voiește cineva să vină după Mine să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie!. La auzul acestor cuvinte, ea a lăsat totul și a căutat în chip desăvârșit să-I urmeze lui Hristos”.

După ce a rememorat câteva momente din viața și nevoințele sfintei, Preasfințitul Părinte Nestor a spus că cinstindu-i pe sfinți, creștinii de fapt Îl cinstesc pe Dumnezeu Cel care Se manifestă prin sfinții Săi, iar Sfânta Parascheva, vreme de aproape patru secole, reprezintă pentru creștinul de astăzi un model de viețuire diferit de tendința secularizantă contemporană:

„Înțelegem posibilitatea și chipul în care Dumnezeu face ca toți cei care Îi urmează Lui să sfințească lutul acesta care oarecând a fost dat stricăciunii și țărâna aceasta din care omul a fost plămădit să fie îmbrăcată din nou cu chipul sfințeniei și cu slava lui Dumnezeu mai mult decât atunci cum a fost la început, pentru că prin trupurile sfinților lucrarea lui Dumnezeu se săvârșește neîncetat, ba chiar sporește așa cum sporește roada dintr-o singură sămânță pe care o așezăm într-un pământ bun și roditor. Sfânta Parascheva adună în jurul sfintelor sale moaște sute de mii de credincioși, deși trăim într-o vreme în care vedem că lumea merge pe calea desacralizării și a ateismului. Poporul nostru, din mila lui Dumnezeu, încă se întărește și sporește în închinarea cea adevărată adusă lui Dumnezeu. Cinstirea sfinților astăzi este o mărturie că iată țara noastră beneficiază de numirea frumoasă cum că este Grădina Maicii Domnului. Sfânta Parascheva e pildă tuturor că dacă vom căuta să împlinim cuvântul lepădării de egoism și de patimi există posibilitatea ca fiecare să atingă sfințenia împlinind acea chemare la care ne chemă Dumnezeu. Pe cei care reușesc să dobândească sfințenia, Dumnezeu ni-i așază ca pildă vie și ca mijlocitori și ajutători. Suntem acuzați că ignorăm închinarea cea adevărată adusă lui Dumnezeu și că-i cinstim mai mult pe sfinți, însă nimic mai neadevărat pentru că noi cinstindu-i pe sfinți, Îl cinstim pe Dumnezeu. Aducem cinstire sfinților pentru că vedem în ei prietenii noștri și prietenii lui Dumnezeu, vedem în ei pe aceia care au sfințit pământul acesta, dar vorbim și de acei sfinți pe care îi considerăm apropiați ai noștri din toată lumea pentru că ne-au arătat posibilitatea dobândirii sfințeniei. Ne bucurăm că o avem pe Sfânta Parascheva ocrotitoare a Moldovei și că ea binecuvintează și ocrotește întreaga țară românească. Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dat-o nouă și îi mulțumim Sfintei pentru că ne-a ales pe noi să o găzduim vreme de mai bine de 380 de ani după ce moaștele sale au fost într-un  pelerinaj continuu”.

De asemenea, Ierarhul a precizat faptul că cinstirea Sfintei de către români, mai înainte ca sfintele ei moaște să ajungă la Iași, a început în cetatea Romanului: „Cinstirea Sfintei Parascheva a început mai întâi în locul acesta, în biserica ridicată de domnitorul Alexandru cel Bun în cinstea Cuvioasei, și vedem că poporul român, mai înainte ca moaștele ei să poposească aici, s-a pregătit cu duhul cinstind-o mai înainte ca ea să ne binecuvânteze cu moaștele ei, iar biserica aceasta este semnul că și în acest ținut al Romanului, Cuvioasa este mult cinstită și iubită și i se aduce adevărată închinare. De aceea, o rugăm să binecuvânteze ținutul acesta și pe toți credincioșii”.

La finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim a mulțumit celor doi ierarhi, preoților și pelerinilor, apoi a precizat faptul că participarea la Sfânta liturghie este o jertfă pe care omul o aduce lui Dumnezeu, în calitatea și vocația sa de ființă liturghisitoare:

„Prezența noastră la Sfânta Liturghie arată faptul că suntem jertfitori și liturghisitori,  deoarece omul este făcut să fie liturghisitor, adică să pregătească Universul pentru îndumnezeire. Dacă ne îndumnezeim noi, se îndumnezeiește și Cosmosul, pentru că nimeni nu are conștiință de sine, ci numai omul. Astăzi, a simțit fiecare efervescența spirituală care propulsează ființa pentru a găsi alte nuanțe sau alte sensuri ale vieții, ale existențialității în perspectiva mântuirii și a întâlnirii cu Dumnezeu față către față în ceruri. Dumnezeu nu face lucrurile decât prin oameni, prin cei consacrați și prin cei care au această conștiință a prezenței Lui în toată viața și în lucrarea lor. Astăzi am intrat în comuniune de rugăciune și suntem cu toții în mâna lui Dumnezeu, mulțumindu-I pentru darurile revărsate asupra noastră.

După terminarea Sfintei Liturghii, pelerinii au fost binecuvântați de cei trei ierarhi, iar voluntarii le-au oferit pachete cu alimente și apă.

(Pr. Valentin Băltoi)

Sursa: eprb.ro


GALERIE FOTO