În data de 8 mai 2015, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan la Mănăstirea Prislop, judeţul Hunedoara, Sfânta Liturghie a fost oficiată, cu ocazia hramului, de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Din soborul de arhierei au făcut parte: Preasfinţitul Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, Preasfinţitul Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord. La finalul sfintei slujbe s-a pus piatra de temelie pentru construcţia noii biserici a acestui aşezământ monahal care va avea ca ocrotitor pe Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou, prăznuit la data de 28 noiembrie. În continuare a urmat o slujbă de pomenire pentru părintele Arsenie Boca, în cimitirul Mănăstirii Prislop.
Mănăstirea Prislop a fost întemeiată, potrivit tradiţiei, la cumpăna secolelor XIV-XV, de către Sfântul Nicodim, considerat reorganizatorul şi îndrumătorul monahismului românesc medieval. Lăcaşul de cult al mănăstirii a fost rectitorit în 1564 de domniţa Zamfira, fiica domnitorului Moise Vodă al Ţării Româneşti, fiind supus în timp mai multor renovări. De numele acestui aşezământ monahal din Ţara Haţegului se leagă numeroase exemple de înaltă vieţuire duhovnicească, cele mai cunoscute fiind Sfântul Ioan de la Prislop, canonizat în 1992 şi prăznuit în fiecare an la 13 septembrie, şi marele duhovnic Arsenie Boca (1910-1989), personalitate marcantă a monahismului românesc al secolului XX.