Miercuri, 21 octombrie 2026, cu binecuvântarea și în prezența Presfinţitului Părinte Nestor, Episcopul Devei şi Hunedoarei, la Sala Teatrului de Artă din Deva Preacuviosul Părinte Arhimandrit Zaharia Zaharou, duhovnicul mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Anglia, a susținut conferința „Calea renașterii duhovnicești”. La conferință au participat Preasfințitul Părinte Gherontie Hunedoreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Devei și Hunedoarei, preoți, monahi, monahii și credincioși din eparhia hunedoreană și nu numai.
În deschiderea conferinței, elevii clasei a VI-a a Școlii Gimnaziale „Sfântul Arsenie de la Prislop” din Deva au interpretat Troparul Ortodoxiei și Axionul „Cuvine-se cu adevărat”.
Preotul Mihai Laurențiu Herban, consilier eparhial pentru învățământ și activități cu tineretul la Centrul Eparhial din Deva, a citit textul conferinței în care Părintele Arhimandrit Zaharia a arătat că sunt două căi care îi stau înainte omului în viața sa pământească: înlăuntrul său are loc fie întruparea lui Dumnezeu, fie întruparea diavolului. Când păcătuiește, omul ajunge, de fapt, unealta vrăjmașului. Vrăjmașul se folosește de el pentru a-și duce la îndeplinire uneltirile viclene, pentru ca să se săvârșească păcatul, răul să capete ipostas și să vină moartea. Astfel, omul ajunge să îl întrupeze în sine pe diavol. Când însă creștinul nevoitor săvârșește fapte sfinte și bune, se face unealtă a lui Dumnezeu spre împlinirea Sfatului Său celui mai înainte de veci – mântuirea întregii lumi. Astfel, Îl întrupează în sine pe Domnul.
Prin urmare, în viața duhovnicească, omul nu rămâne niciodată pe loc, nici nu se află într-o stare neutră. Fie se zidește ca locaș al lui Dumnezeu și devine împreună-lucrător cu El la împlinirea sfintei Sale voi, fie ajunge să se prefacă în sălaș al demonilor și unealtă în mâinile lor pentru împlinirea voilor lor pierzătoare.
Înainte de înfricoșata Iconomie săvârșită de Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, era cu neputință ca cele despărțite – omul și Dumnezeu – să se unească. Firea omenească a lui Hristos a devenit puntea peste această prăpastie. Omul pășește pe calea care așază o punte peste marea prăpastie, devenind mădular al Bisericii: botezându-se în moartea și Învierea lui Hristos, hrănindu-se cu Trupul și Sângele lui Hristos, păzind poruncile Lui, crezând în Hristos și iubindu-L. Domnul a împlinit fiecare latură a Iconomiei Sale pentru întregul Adam. Prin urmare, de vreme ce El S-a răstignit și a înviat, cel care se răstignește împreună cu El va și învia împreună cu El. Apostolul spune că Dumnezeu l-a făcut pe om viu împreună cu Hristos, înțelegând prin aceasta că i-a dăruit harul de a se naște din nou și de a se uni cu Hristos.
Creștinul este dator ca, prin viețuirea și faptele sale, să devină semn al lui Dumnezeu în lume și următor al lui Hristos. Calea este deja croită, deschisă și bătătorită de Domnul Iisus. Faptele bune sunt, într-un anumit sens, „gătite mai dinainte”. Credinciosul, ca mădular al Trupului lui Hristos, și le însușește și, prin harul Lui, repetă pe pământ viața Sa. Creștinismul înseamnă urmarea vieții lui Hristos, iar adevăratul creștin este un mic hristos în lume.
În continuare, Părintele Zaharia a răspuns, prin intermediul Preacuvioasei monahii Prodromi de la Mănăstirea Essex, în calitate de traducător, la numeroasele întrebări adresate de către cei prezenţi.
Înregistrarea video a Conferinței poate fi vizionată aici:
GALERIE FOTO
