Vă propunem un model de lecție conceput de către pr. Iuga Gabriel în cadrul unui curs de perfecționare:
Programul | P1 S3 |
Grupa | 19 |
Nume prenume | Iuga Ioan Gabriel |
Secvența | P1 T2 U2 S4 Viața: Conceperea unor modele de predare cu valorificarea temei vieții din perspectiva dialogului știință-religie |
Cerința | 2.1 Realizaţi un proiect al unei activități ERR pentru un conţinut interdisciplinar din programa clasei a VII-a. |
Cultul | Ortodox |
Clasa | VII |
Tema/lecția din programa școlară | Puterea credinței și a prieteniei-Vindecarea slăbănogului din Capernaum |
NOTĂ:Ultima secțiune a tabelului (cult, clasă, temă/lecție) se va completa numai în cazul cerințelor care vizează conceperea de exerciții aplicabile la clasă.
Cerinţa 2. Tema 1.
Realizaţi un proiect al unei activități ERR pentru un conţinut interdisciplinar din programa clasei a VII-a.
INSTITUȚIA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Colegiul Național I. C. Brătianu Hațeg
Propunător: Iuga Ioan Gabriel
Data:
Clasa: a VII-a
Unitatea de învăţare: Iisus Hristos Învățător și Mântuitor
Subiectul activității: Puterea credinței și a prieteniei-Vindecarea slăbănogului din Capernaum
Tipul activității: ERR (evocare, realizarea sensului, reflecţie)
Timp: 50 de minute
Scopul activității: formarea duhovnicească pentru a înțelege mecanismele iubirii față de aproapele
Competenţe generale:
– cunoașterea și iubirea lui Dumnezeu;
– înțelegerea învățăturilor creștine despre prietenie și ale științei în legătură cu voluntariatul și generozitatea
Competenţe derivate: La sfârşitul lecţiei, elevii vor dovedi următoarele competenţe:
CD 1 – definirea termenilor specifici ”Prieten adevărat, Prieten bun”;
CD 2 – identificarea calităţilor Prieteniei;
CD 3 –argumentarea importanței Prieteniei în viața fiecărei persoane;
CD 4 – evaluarea propriei stări morale şi a relaţiei de prietenie cu ceilalți;
CD 6 – manifestarea atitudinii de solidaritate, înțelegere intraumanitară, generozitate şi voluntariat, precum și spirit de sacrificiu.
Strategiile didactice:
- Metode şi procedee: explicaţia, lectura şi analiza textului, argumentarea, Midrasul, rescrierea textului, conversaţia euristică, discuţia de grup, jocul de rol, rugăciunea.
- Mijloace şi resurse materiale: fişe de lucru, caiete, tablă.
- Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe.
Evaluare: Dovezi privind însuşirea noilor cunoştinţe:
- de conţinut: răspunsurile la întrebări, rezolvarea sarcinilor de lucru;
- de utilizare a operaţiilor gândirii: analiza şi interpretarea textelor, identificarea trăsăturilor morale, realizarea de conexiuni şi paralelisme, argumentarea unor afirmaţii, sintetizarea informaţiilor.
Bibliografie:
Sfânta Scriptură
DESFĂŞURAREA SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE:
I.EVOCAREA (12 minute)
a) Momentul introductiv: se rostește rugăciunea
b) Valorificarea cunoştinţelor anterioare: Profesorul are în vedere încă de la început: crearea și menținerea unei atmosfere specifice care să placă elevilor, raportarea la tematica însușită anterior și integrarea adecvată a noilor conținuturi tematice. Poate alege să opereze cu metoda jocului de rol. Dat fiind faptul că elevii au dezbătut anterior Providența divină, profesorul va cere elevilor să precizeze modul în care Dumnezeu se implică în Creație. Va solicita apoi elevilor să arate prin ce modalități își arată Dumnezeu grija față de întreaga creație.
c) Momentul aperceptiv: Prin conversație euristică și argumentare, se vor trece în revistă actele Proniei divine.
d) Întrebarea esențială (cheie):
– Care credeți că este scopul creației divine? (Împlinirea celui mai măreț deziderat, Iubirea.)
– Cum este realizat acest deziderat? (Prin grija permanentă pe care Dumnezeu o manifestă asupra creației sale.)
Se va insista pe originea divină, a creației. Tocmai de aceea, omul, ca întreg (deopotrivă suflet și trup) are nevoie să iubească și să fie atent și purtător de grijă, la rându-i, după modelul divin.
II. REALIZAREA SENSULUI (20 de minute)
Prin aplicarea metodei Midrasului (metodă de rescriere și de completare), elevii vor fi îndrumați pentru înțelegerea și însușirea noului conținut instructiv-educativ.
Profesorul va împărți colectivul în 4 grupuri a câte 5 elevi. Toate grupurile vor primi fișe de lucru și vor purta discuții despre tema pe care o au de prezentat apoi întregului colectiv. (v. Anexa) Timp de lucru: 10 minute
Elevii rămași vor fi împărțiți și ei în două grupuri și vor observa tot ce se întâmplă în grupurile de câte 5 elevi: reacții ale colegilor, detalii de conținut, înregistrarea argumentației acestora.
Se vor prezenta ideile și impresiile culese.
III. REFLECŢIA (18 minute)
Prin metoda Discuţiei de grup, elevii îşi vor consolida cunoştinţele noi, clarificând sau aprofundând anumite aspecte. De asemenea, se va întocmi o sintetizare a ideilor principale.
– Prin ce modalități își arată Hristos dragostea față de cel în suferință?
– Ce spune știința în legătură cu efectele voluntariatului?
-Cum contribuie voluntariatul și generizitatea la creșterea calității vieții pe pământ?
– Ce atitudine este bine să probeze omul față de Iubirea divină?
– Ce exemple personale puteți oferi în acest sens?
– Ce îndemnuri pozitive puteți formula?
Extensia: Tema de aprofundare va fi aceea de a prezenta o dovadă a gestului frumos direcționat către unul sau mai mulți semeni.
Momentul motivațional: Se vor evidenția secvențele reușite ale activității și se vor nominaliza elevii care au contribuit la realizarea acestor secvențe.
Momentul de încheiere: Se rosteşte rugăciunea de încheiere.
Anexa:
Folosirea Midrasului. La clasa a VII-a, la tema: Puterea credinţei şi a prieteniei- Vindecarea slăbănogului din Capernaum, sunt aleşi 4 elevi care trebuie să realizeze un dialog, despre ce au discutat cei patru prieteni ai slăbănogului.
-Fraţior, am auzit că Proorocul, care vindecă orice boală, a venit în cetatea noastră.(1)
-E vorba de Iisus sau de altul?(2)
-Da, de Iisus.(1)
-Cum să facem oameni buni să-l ajutăm pe prietenul nostru drag, care suferă atât de mult?(3)
-Eu zic să găsim o cale să-l ducem în faţa Lui.(4)
-Oamenii zic că e în casa lui Iosif de lângă piaţă.(1)
-Să pornim prieteni, un astfel de prilej poate nu va mai fi vreodată(2)
Cei patru au intrat în casa prietenului ţintuit la pat şi i-au spus ce aveau de gând să facă. Dar cum mă veţi duce i-a întrebat acesta cu glasul slab?
-Să improvizăm un pat(1)
-Uite, putem folosi ăştia 2 pari.(3)
-Şi pătura asta.(4)
-Să pornim cu încredere în Dumnezeu.(2)
După un drum obositor cei 5, care au strâns şi o mulţime de curioşi în spatele lor, au ajuns la casa lui Iosif.
-Vă rugăm lăsaţi-ne şi pe noi să ajungem la Iisus!(3)
-Cum să trecem de atâta mulţime? Nu par a ne lăsa.(1)
-Am o idee, să urcăm pe acoperiş şi să-l lăsăm cumva în jos.(2)
-Dar cum să procedăm? E periculos, îi punem viaţa în pericol prietenului nostru.(4)
-Eu risc, mă duc să cer o scară de la vecinul lui Iosif, că-i rudă de-a soţiei, mai îndepărtată, dar sper să mi-o dea.(2)
-Ce bine că l-ai convins şi avem scara, dar cum îl urcăm?(3)
-Legaţi-l de spatele meu şi unul dintre voi urcă primul, iar altul ţine de scară.(1)
-Am reuşit, dar cum spargem acoperişul?(2)
-Şi ce-o zice Iosif?(3)
-Dacă-am ajuns până aici, să nu renunţăm.(4)
-Voi folosi cuţitul să fac o deschizătură largă.(1)
-Putem folosi frânghiile şi să-l lăsăm încet să coboare.(2)
Cu exepţia lui Iisus, toţi priviră în sus uimiţi de deschizătura care se mărea şi de modul cum cei patru prieteni l-au coborât pe slăbănog la picioarele lui Iisus.
Un prieten adevărat
- Un prieten ca un frate
- Un prieten pe viaţă
- Un prieten rar
Iisus-Cel mai bun prieten posibil
Programul | P1 S3 |
Grupa | 19 |
Nume prenume | Iuga Ioan Gabriel |
Secvența | P1 T2 U2 S4 Conceperea unor modele de predare cu valorificarea temei vieții din perspectiva dialogului știință-religie |
Cerința | 2.2 Enumerați trei avantaje ale aplicării formatului didactic ERR, argumentându-vă opinia. |
Cultul | Ortodox |
Clasa | |
Tema/lecția din programa școlară |
NOTĂ:Ultima secțiune a tabelului (cult, clasă, temă/lecție) se va completa numai în cazul cerințelor care vizează conceperea de exerciții aplicabile la clasă.
Cerinţa 2. Tema 2
Enumerați trei avantaje ale aplicării formatului didactic ERR, argumentându-vă opinia.
- Dezvoltă creativitatea, atât a cadrului didactic, cât și a elevilor
- Incită gândirea elevilor
- Are aplicabilitate
Dacă facem o radiografie a modului de desfășurare a demersului didactic, putem observa că, în general, Profesorul de Religie își dă toată silința să formeze în sufletele elevilor valori necesare pentru viață, valori care au ca fundament credința în Dumnezeu. Pentru a atrage interesul elevilor pentru Religie, Dascălul de Religie trebuie să valorifice eficient tot bagajul de cunoștințe pe care îl are și pe care trebuie să-l dezvolte permanent, precum și să caute să folosească metode, strategii didactice cât mai atractive.
Pr. Gabriel Iuga
Colegiul Național I. C. Brătianu, Hațeg